Batalionul de jandarmi pedeștri din București este transformat în Regimentul de Jandarmi Pedeștri în anul 1925. Deși în documente este menționat un șef de muzică (ofițer) până în anul 1930, se pare că Regimentul nu a avut muzică o perioadă, devreme ce prin Ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei nr. 66534/1934 muzica Centrului Instrucție Jandarmi nr 9 (Găești), „compusă din întreg personalul și cu întreaga avere a ei (instrumente muzicale și repertorii) se varsă Regimentului de Jandarmi Pedeștri”, la data de 15 decembrie 1934.
Efectivul muzicii era de format din 28 oameni, din care 2 subofițeri instructori (primul grad de subofițer, redenumit sergent major în 1939), 8 gagiști (muzicanți angajați, civili sau gradați), 1 subofițer stagiar, 6 jandarmi în termen și 11 copii de trupă. Tot în data de 15 decembrie 1934, în conformitate cu Ordinul nr. 19689/1934 al Inspectoratului General al Jandarmeriei și în conformitate cu articolul 82 din Regulamentul Serviciului Interior se angajează la muzica Regimentului un număr de 34 copii de trupă. Efectivul muzicii Regimentului de Jandarmi Pedeștri ajunge astfel la 62.
La 30 mai 1935, conform Ordinului de zi nr 199/1935, sergentul muzicant Dinu M. Alexe „se elimină din serviciul muzicei pentru cazuri repetate de beție și lipsă nemotivată de la serviciu”. În 1 iunie 1935, conform Ordinului Inspectoratului General al Jandarmeriei nr. 9920/1935, subofițerii instructori muzicanți Cuc Teodor și Codreanu Teodor se mută din Legiunea de jandarmi cadre a Inspectoratului General al Jandarmeriei în Regimentul de Jandarmi Pedeștri, serviciul „muzicei”. În Ordinea de bătaie a cadrelor Regimentului din 1 noiembrie 1935, figura șeful de muzică clasa I (asimilat gradului de căpitan) Albulescu Vasile (născut 9 iunie 1894, va fi șeful muzicii Regimentului de Jandarmi Pedeștri mulți ani, cel puțin până în 1944), 21 subofițeri instructori (nu erau plutonieri și plutonieri majori, ceea ce însemna un colectiv tânăr) și 6 gagiști, în afară de trupa în termen și copiii de trupă.
Nu deținem date oficiale despre formația de Jazz din cadrul muzicii militare a Regimentului de Jandarmi pedeștri, dar imaginea de față este un document în acest sens. Cel mai probabil era o formație non-formală în cadrul muzicii. În imaginea datată 8 iunie 1935 se observă 7 subofițeri instructori (cei cu epoleții tari, în culoarea armei), în uniforme model 1934. Restul de 9 sunt soldați și gradați (fie gagiști angajați, fie trupă în termen sau copii de trupă), în uniforme model 1933 (obținute prin modificarea unora vechi și cu șepci noi). Uniformele din imagine au culoarea kaki. Culoarea de armă, prezentă la petlițe sau la epoleții subofițerilor, era bleu-jandarm cu margini albe, specifice jandarmilor de oraș (la jandarmii rurali marginile erau roșii). Tânărul soldat cu acordeon în mână pare a fi copil de trupă, după vârstă. La șapca lui este acronimul RJP, de la Regimentul de Jandarmi Pedeștri. Restul au semnul de armă la șapcă, scutul cu săbii și „LEX”.
Articol scris de Nicolae Adrian Alexe, muzeograf în cadrul Muzeului ASTRA din Sibiu, publicat în Revista Jandarmeriei nr. 2/2022.
Sursă foto: lt-col dr. Constantin Păun, I.G.J.R.
Bibliografie:
Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Inspectoratele Regionale de Jandarmi, Dosar 629 (Istoricul Regimentului Jandarmi Pedeștri).
Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Inspectorul General al Jandarmeriei, Dosar 16/1933 (Inspectoratul General al Jandarmeriei. Registru Istoric 1933-1944).
Ministerul Apărării Naționale. Direcția Personalului, Anuarul Ofițerilor activi ai Armatei Române pe anul 1938. Ofițerii specializați conf. Art. 60; corpul tehnic militar; pompierii militari; educatori fizici; șefi de muzică; clerul militar.
Muzeul Național de Istorie a României
media advertising
