miercuri, 11 decembrie 2024
4.3 C
București
Semnalul.rospot_img
JurnaluldeDimineata.rospot_img

Henrieta Delavrancea-Gibory, statuia simbolică a Balcicului

Editoriale

Salubritate în interbelic

Ada Kaleh 1925

Brașovul interbelic

Ea este arhitecta care a desenat Balcicul cu linii moderne, însă totodată tradiționale, păstrând spiritul oriental, sub influențele culturale ale populației Balcicului.

Alături de Octav Doicescu, unul dintre puținii creatori ai unei școli de arhitectură. Fiecare casă construită de ea are o poveste, o poveste din piatră și fațade albe, cu spirit balcanic, continuată până astăzi, prin propria operă, în minunatul oraș al Coastei de Argint, a cărei arhitectură a modelat-o în mod semnificativ.

Primăria din Balcic, Vila Ion Pillat (1934 – 1935), Vila ”Turnul lui Mugur” Gheorghe Mugur (1934), Vila ”Balcica” Octavian Moșescu (1934), Vila Eliza Brătianu, fosta casă Hagi Geavid (1935), Pavilionul de ceai al Reginei Maria (1935), Casa Ștefan Coșa (1935), Pavilionul grănicerilor – Palatul Regal (1936), Vila Mircea Cancicov (1936), Vila Dimitriu ”Ghiul Serai” (1936), Vila Constantiniu (), Vila Stelian Popescu (), Casa Gen. Rașoviceanu, Casa Willy Pragher, samd

Evident, ceea ce impresionează astăzi, pe lângă originalitatea și farmecul incontestabil al creațiilor ei, sunt tocmai desenele și detaliile de construcție, care erau desenate de mână, chiar de către marele arhitect Henrieta Delavrancea.

Atât Regina Maria, cât și Henrieta Delavrancea, au iubit mult acest oraș, astfel încât își merită locul în istoria Balcicului.


Descoperă mai multe la 𝓘𝓷𝓽𝓮𝓻𝓫𝓮𝓵𝓲𝓬𝓪 🖊️ mapamond🌐media

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Stirile noastre

Lasă un răspuns

Ultimele articole

Descoperă mai multe la 𝓘𝓷𝓽𝓮𝓻𝓫𝓮𝓵𝓲𝓬𝓪 🖊️ mapamond🌐media

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura