vineri, 19 iulie 2024
26 C
București
Semnalul.rospot_img
JurnaluldeDimineata.rospot_img

Despre primii diplomati japonezi la București

Editoriale

Despre primii diplomati japonezi la Bucuresti

„Legatia Japoniei la Bucuresti – se spune acolo – a inceput a functiona la 12 martie 1922, primul trimis extraordinar si ministru plenipotentiar fiind Genshire Nishi. Succesorul acestuia este Kumaichi Horiguchi care si-a prezentat scrisorile de acreditare la 7 februarie 1924. ii urmeaza vicontele Mushakoji, din decembrie 1925, iar din vara anului 1930 E.Fujita. In preajma razboiului la conducerea misiunii nipone se afla S.Kurihava”.

Raportul lui Vasiliu despre Genshiro Nishi

Cel de-al doilea document, datand din 23 ianuarie 1928-un raport al lui Aurel-Ion Vassiliu, ministru plenipotentiar la Tokyo, catre Nicolae Titulescu, ministru de Externe-se refera la inmormantarea intaiului ministru plenipotentiar al Japoniei in Romania, Genshiro Nishi. Aurel-Ion Vassiliu a fost in post la Tokyo intre 1 aprilie 1927-1 iulie 192912, cunoscandu-l in aceasta calitate pe fostul diplomat japonez:”De cand parasise legatiunea din Bucuresti, traia cu totul retras, renuntand de bunavoie, din pricina starii sanatatii sale, la vreo activitate politica, dar stimat de toata lumea, atat pentru insusirile sale personale cat si pentru situatiunea sa sociala, defunctul, descendent al unei vechi familii, fiind ginerele principelui Ito, unul din intemeietorii Japoniei de azi, cumnatul sau, actualul principe Ito, este marele maestru al ceremoniilor M.S. Imparatului, iar ginerele sau d-l Fujii este directorul Protocolului in Ministerul de Externe”.Principele Itô (1841-1909) a fost intr-adevar o mare personalitate a Japoniei moderne:dupa studii efectuate in Anglia, a facut cariera politica in calitate de prim-ministru-de patru ori:1885-1888, 1892-1896, 1898, 1900-1901-si ca rezident-general al Coreii.Venirea lui Genshiro Nishi la Bucuresti a fost precedat de misiunea diplomatica a printului Edgar Mavrocordat la Tokyo, fost multa vreme ministru plenipotentiar la Viena. Misiunea acestuia a durat de la 15 septembrie 1920 la 1 februarie 1922, la 1 aprilie 1922 inchizandu-se legatia. Inainte de a veni in Romania Genshiro Nishi isi reprezentase tara in  in vechea monarhie a Siamului-Thailanda-, incepand din 7 aprilie 1915.A parasit Romania ca un bun prieten al ei. Faptul este consemnat de Aurel-Ion Vassiliu care l-a vizitat cu cateva saptamani inainte de a muri:”Sezand pe rogojina impletita de pai de orez (in casele pur japoneze nu exista mobile, numai mici perne subtiri) timp de doua ore, convorbisem despre Romania, a carei amintire o pastra cu multa dragoste. Am fost viu miscat sa vad ca asteptandu-mi vizita, avusese delicatetea sa puna la locul de onoare, pe <>, portretele semnate ale Regelui Ferdinand si M.S.Regina Maria, daruite de Suverani. (<> este un fel de mare firida a oricarei incaperi japoneze, in care nu se pun decat tabletele stramosilor, ori un singur nepretuit obiect de arta, sau o antica si pretioasa pictura). / Mi-a aratat tot atunci, trimitand sa fie adus intr-adins (este o mica ceremonie japoneza pentru onoarea oaspelui, – obiectul se prezinta pe o bucata de matase) si un urcior transilvanean, cumparat la Brasov, si care il pastra in colectiunile sale, ca o pretioasa amintire”.Diplomatul japonez-retras din viata publica-a incetat din viata in urma unui atac de cord, survenit in timpul unei calatorii in sudul Japoniei. A fost incinerat, in spiritul religiei buddhiste. Descrierea ceremoniei funerare este memorabila, asemanatoare unei pagini literare, ca si dealtfel intregul raport:”Pe <> era asezata, acum, urna continand cenusa defunctului, cu tablita purtand noul sau nume din viata de apoi, – si care nu se repeta, – florile de lotus si celelalte atribute buddhiste. Trei cadelniti cu carbuni aprinsi, un vas cu tamaie. La dreapta familia cernita. Unul dupa altul, pe rand, fiecare se reculegea in fata improvizatului altar, de trei ori punea graunta de tamaie pe cele trei cadelniti, apoi inclina ineficacitatea condoleantelor in fata durerei mute a celor ramasi. O inclinare in maniera japoneza, era raspunsul – acea inclinare grava si ceremonioasa, care nu se poate descrie daca nu a fost vazuta, dar care educata de secole, a ajuns a fi aci, o a doua natura si face ca in Japonia omul din popor sa aiba aceleasi maniere ca cel mai distins curtean…”Dupa urcarea pe tron a imparatului Hirohito, la 20 noiembrie 1928, s-a petrecut o apropiere puternica intre cele doua tari, atat de indepartate din punct de vedere geografic. In ultimele zile ale mandatului lui Aurel-Ion Vassiliu la Tokyo a fost infiintata acolo, in ziua de 26 august 1929, Societatea Japono-Romana. Diplomatul roman a fost proclamat presedinte onorific, presedintele efectiv fiind contele Nagayoshi Ogasawara. In deceniul urmator, ca si in vremea celui de-al doilea razboi mondial, legaturile nipono-romane au cunoscut o invigorare atat pe plan economic, cat si politic si cultural. Nu le-a anulat nici perioada totalitara, iar astazi, in conditiile libertatii de expresie si de calatorie, ar putea cunoaste o relansare.  Documente

 

https://historia.ro/sectiune/general/despre-primii-diplomati-japonezi-la-bucuresti-580965.html


Descoperă mai multe la 𝓘𝓷𝓽𝓮𝓻𝓫𝓮𝓵𝓲𝓬𝓪 🖊️ mapamond🌐media

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Stirile noastre

Lasă un răspuns

Ultimele articole

Descoperă mai multe la 𝓘𝓷𝓽𝓮𝓻𝓫𝓮𝓵𝓲𝓬𝓪 🖊️ mapamond🌐media

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura