Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”

Distrugerile enorme și experiența traumatizantă a Primului Război Mondial au accentuat în perioada interbelică, în România, dar și în multe alte țări, ideea că potențialul de război se afla în strictă legătură cu cel economic. O țară putea ajunge în situația în care să fie nevoită să reziste bazându-se doar pe resursele proprii. În acest context, politica liberală „prin noi înșine”, inițiată de Vintilă Brătianu și susținută de Partidul Național Liberal, avea rolul de a consolida Statul, dar și capitalul românesc.

Primul deceniu de după Marele Război a fost dominat politic de Partidul Național Liberal, care a guvernat direct în cea mai mare parte a timpului (1918-1919, 1922-1926, 1927-1928) și a controlat evenimentele de pe scena politică chiar și în perioadele când la guvernare s-au aflat alte forțe politice.

Cel care a conceput și a pus în aplicare politicile economice ale Partidului Național Liberal în primul deceniu interbelic a fost Vintilă Brătianu, fratele lui Ionel Brătianu.

Frații Dinu, Ionel și Vintilă Brătianu (de la stânga la dreapta). Sursa: descopera.ro

Vintilă a fost timp de cinci ani și jumătate ministru de Finanțe și apoi aproape un an prim-ministru, iar mulți istoricii l-au caracterizat ca fiind „conducătorul efectiv cu puteri nelimitate al întregii politici economice a României” din anii `20. „Vintilă Brătianu a făcut pentru țară mai mult decât toți naționaliștii la un loc. A fost aproape singurul om politic care a lucrat zi de zi și în chip efectiv la propășirea economiei naționale”, avea să caracterizeze Sterie Diamandi munca întreprinsă de fruntașul liberal.

Sub presiunea inflației și a scăderii producției

Politica economică a lui Vintilă Brătianu a fost dominată de eforturile de a întări moneda națională și de ideea de a lărgi ponderea capitalului românesc în economia națională. Unele dintre măsurile economice luate au fost determinate de distrugerile cauzate de război și de scăderea producției.

În primii ani de după război, din cauza scăderii producției, care amenința asigurarea consumului intern, au fost interzise temporar o serie de exporturi, inclusiv de cereale și de produse petroliere.

Taxele vamale la export au reprezentat o sursă importantă pentru bugetul de stat, dar și o formă de a menține pe plan intern prețurile scăzute, asigurând o protecție în fața tendințelor inflaționiste. În schimb, taxele vamale la importul de produse manufacturate asigurau echilibru balanței comerciale, prin descurajarea importurilor de consum, și favorizau dezvoltarea industriei naționale.

România a avut de a face în primul deceniu interbelic cu mari și complicate probleme financiare. Scăderea producției agricole și industriale cauzate de război au redus drastic veniturile Statului și ale populației, iar cheltuielile mari și datoriile acumulate au generat o puternică presiune inflaționistă. Pentru a face față acestei probleme au fost introduse noi impozite și taxe pentru a crește veniturile statului și s-a trecut la o reducere drastică a cheltuielilor publice.

Vintilă Brătianu

Vintilă Brătianu era pentru o aplicare strictă a principiului echilibrului bugetar între venituri și cheltuieli. El a urgentat modernizarea sistemului fiscal românesc și a impus o ordine în repartizarea cheltuielilor, pentru a permite consolidarea situaţiei financiare a ţării. Dar marea bătălie a lui Vintilă Brătianu a fost cu devalorizarea monedei naționale. Eforturile economice ale României pentru a întări „leul” au fost duse pe parcursul primului deceniu interbelic.

Citeste articolul complet pe: descopera.ro

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus