Ilustraţie - Florian Marina

Iancu Şaraga, cărturarul care a deţinut Galeriile Lafayette

Descendent dintr-o familie de iubitori de carte, Iancu Şaraga a dus moştenirea primită mai departe: din librar a devenit un afacerist de prestigiu, punând cartea laolaltă cu luxul. Aşa au apărut Galeriile Lafayette, primul magazin de tip occidental din România, care a reunit sub acelaşi acoperiş comercianţi de toate felurile, români şi străini, şi care atrăgea cea mai rafinată clientelă a perioadei interbelice.

În perioada interbelică, numele Şaraga era pe noptierele tuturor românilor: familia de evrei originari din Moldova îşi construise un imperiu în industria cărţii şi, treptat, trecuse cu tot arsenalul pe terenul de joacă al industriaşilor cu bani şi putere. Planurile antreprenoriale care au trecut de simpla romanţare a pieţei de carte i-au aparţinut lui Iancu Şaraga. Şansa lui a fost, într-adevăr, moştenirea de familie, căci de mic a lucrat în librăria din Iaşi a unchilor săi. Însă a dat singur pagina către minunata istorie a unui antreprenor de succes. La doar 24 de ani era deja la Bucureşti, cu filiala librăriei fraţilor Şaraga în subordine şi cu planuri măreţe de afaceri. În 1900, a înfiinţat propria editură şi a început să tipărească tot soiul de materiale şi ilustraţii: hărţi, cărţi poştale cu chipurile Familiei Regale şi ale personalităţilor vremii, vederi cu diferite locuri din ţară şi cu  tradiţii româneşti – o adevărată maşinărie de propagare a culturii române.

Cea mai mare afacere din industria de carte

Din 1914, Iancu Şaraga consideră că este deja momentul să evolueze şi înfiinţează, alături de partenerul său de afaceri, asociaţia Şaraga şi Schwartz – cea mai mare întreprindere en gros care aducea laolaltă o librărie, o editură şi o papetărie. Vremurile se schimbau, viaţa era grea: izbucnirea războiului mondial a zădărnicit planurile de afaceri internaţionale, care trebuiau amânate fără voia lor. Nu s-au lăsat descurajaţi. Cei doi asociaţi au crezut în ideea lor şi au muncit în continuare cu sârg; deja în 1919 erau liderii de piaţă ai afacerilor comerciale de acest gen din ţară. Dezvoltarea afacerilor în perioada interbelică se făcea cu viteza luminii – antreprenorii apăreau şi dispăreau, adesea fără să li se mai prindă urma şi numele; în cele mai fericite cazuri reuşeau să-şi vândă businessurile altora mai puternici, înainte să piardă tot. Aşa se face că Şaraga şi Schwartz au mizat totul pe achiziţionarea Socec & Co, principala firmă competitoare în industria de carte.

Foto: Iancu Şaraga (pe treaptă, lângă uşă) cu Schwartz (în dreapta lui). Sursă fotografii: Arhiva personală Ioana George Macker

Palatul Socec de pe Calea Victoriei – cu raioane de librărie, papetărie, transformat în magazin universal cu articole de modă, fotografice şi opere de artă din toate domeniile, editura – cu atelierele grafice modernizate, cele trei sucursale din ţară – care până în 1939 s-au transformat în 13, sub noua conducere, plus toate contractele mari, precum cel cu Academia Română, au fost cumpărate de la fraţii Jean şi Emil Socec de Şaraga şi Schwartz.

Piaţa de carte a explodat sub cârmuirea noii conduceri: atelierele au fost din nou modernizate, cu maşinării de ultimă generaţie din Anglia, aproape toate cărţile folosite în învăţământ ieşeau din tiparele Socec, alături de colecţii de cărţi de ficţiune şi non-ficţiune. Cireaşa de pe tort a fost achiziţionarea colecţiei Biblioteca pentru Toţi, în 1920, de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay – în acel moment, colecţia cuprindea peste 1.000 de titluri.

Minunatele Galerii Lafayette

Iancu Şaraga putea sta liniştit: afacera cu cărţi mergea ca pe roate. Era, deci, momentul unei noi mişcări. Pentru orice afacerist cumsecade, prosperitatea nu-i tot una cu stagnarea. În 1928, cei doi parteneri de afaceri încep să gândească comerţul din perspectivă elitistă. Aşa că decid să ia legătura cu Parisul. Îşi doresc în inima Bucureştiului un bazar de lux, şi nu unul oarecare, ci un stabiliment aidoma Aux Galeries Lafayette. Francezii acceptă colaborarea: îi ajută pe cei doi antreprenori, cu bani şi expertiză tehnică, să ridice o copie a frumoaselor Galerii din capitala Franţei chiar în Bucureşti. Aşadar, pe Calea Victoriei apăreau Galeriile Lafayette, impresionând oamenii nu doar prin impozanta clădire Art Deco, realizată după planurile arhitectului Hermann Clejan, ci mai ales pentru oferta generoasă din interior.

Iancu Şaraga (în centru, cu barbă), alături de angajaţii săi

Galeriile Lafayette erau un adevărat palat al comerţului de lux, cu şase etaje, trei subsoluri, 80 de raioane şi întins pe 1.800 de metri pătraţi. Mândria magazinului era raportul calitate-preţ. Produsele purtau numele unor branduri de renume din străinătate, dar şi din ţară, iar preţurile erau aşa cum nu se practica pe atunci în România – preţuri fixe. Doar la Lafayette găseai parfum Chanel, iar asta o ştia tot românul. Buna funcţionare a magazinului necesita un personal numeros: 1.250 de angajaţi, cu diferite responsabilităţi. Aşa cum era obiceiul în Occident, şi mai apoi la noi, bunăstarea muncitorilor era prioritară pentru proprietari. Şaraga le pusese la dispoziţie serviciu medical, dar înfiinţase şi o bancă afiliată Centralei Cooperativelor, care acorda împrumuturi cu dobândă mică.

Toate afacerile neamului Şaraga s-au prăbuşit, însă, la picioarele regimului comunist: compania Socec a fost naţionalizată, la fel ca imperiul cărţilor şi al comerţului de lux. Şi Galeriile Lafayette au trecut prin întreg procesul de comunizare, începând cu numele: s-au transformat în magazinul Victoria, „50 de magazine într-unul singur“ – pentru fiecare cetăţean, după nevoi. Astăzi, clădirea Art Deco a Galeriilor Lafayette de altădată încă stă în picioare, pe Calea Victoriei, la intersecţia cu strada Lipscani; însă magazinul Victoria nu mai este un punct de atracţie pe harta comerţului de lux din Bucureşti.

Galeriile Lafayette de pe Calea Victoriei cuprindeau 80 de raioane, unde vindeau marfă şi comercianţi din străinătate. Sursă foto: Realitatea Ilustrată

Citeste articolul complet pe: adevarul.ro

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus