Cafenele, cofetării și grădini din Bucureștiul de odinioară

Acum o sută de ani viaţa Bucureştiului era presărată cu multe locuri cochete, similare cu cele de la Paris sau Viena, unde prietenii îşi dădeau întâlnire, afacerile erau încheiate, scriitorii îşi găseau inspiraţia, iar politicienii puneau la cale reforme sau alianţe guvernamentale.

Bucureştiul a avut o serie de localuri apreciate de publicul larg şi rămase în memoria colectivă, fie că vorbim de restaurantele cochete, cafenelele cu miresme îmbietoare, sau cofetăriile deja celebre şi peste graniţe.

Cafeneaua Capşa este poate cel mai cunoscut local din Bucureştiul secolului trecut. Povestea acestui local porneşte de la simpla cofetărie care îi va face cunoscuţi pe fraţii Capşa în toată zona Balcanilor. Mai apoi familia Capşa extinde afacerile cu un hotel şi o cafenea. Cafeneaua Capşa avea să devină repede loc de întalnire pentru toată lumea bună. Ciocolata de la Capşa atrăgea atenţia publicului larg prin participarea la festivaluri şi concursuri internaţionale, aceeaşi cofetărie devenea furnizor regal iar cofetarii de la Capşa realizau în anul 1920 o prăjitură în cinstea mareşalului Joffre când acesta avea să-l viziteze pe Regele Ferdinand la Bucureşti. Forma prăjiturii era una cilindrică pentru a sugera forma caschetelor militare franceze iar prăjitura includea multă ciocolată neagra pentru a putea fi consumată şi de mareşal care suferea de diabet.

Bufetul de la Şosea, astăzi restaurantul Casa Doina, a reprezentat un punct de atracţie pentru toţi cei care îşi petreceau câteva ore în plimbare la Şosea. Şoseaua Kiseleff devine zona predilectă de promenadă pentru bucureşteni, iar la sfârșit de secol XIX, la iniţiativa lui P.P Carp, ministrul Lăcrărilor Publice, proiectul arhitectului Mincu realizat pentru Expoziţia Universală de la Paris prindea viaţă în Micul Paris. Clădirea ridicată în stil neo-românesc va deveni repede un loc iubit si frecventat de bucureşteni pentru preparatele alese şi vinul de Drăgăşani.

Terasa Oteteleşanu era un loc frecventat de scriitori precum Caragiale, Eminescu, Vlahuţă sau Rebreanu, un loc ce se găsea pe Calea Victoriei lângă Teatrul Naţional, astăzi pe acel teren fiind ridicat Palatul Telefoanelor. Saloanele Oteteleşanu erau presărate cu iubitori de muzică, aici ascultându-se jazz pentru prima dată în Bucureşti dar era şi locul unde se lansau tinerii în lume, se puneau la cale căsătorii şi combinaţii politice. Iarna la Terasa Oteteleşanu apărea un patinoar spre amuzamentul copiilor si bucuria tinerilor îndrăgostiţi.

O parte dintre aceste localuri din trecut rămân prezente în operele scriitorilor din perioada interbelică, altele în memoriile şi povestile bunicilor iar de unele ne putem bucura și noi în prezent, realizând amintiri proprii şi bucurându-ne de localuri cu iz istoric.

Pentru a afla mai multe, te poti inscrie la evenimentul online, sustinut de Anita Sterea, istoric și lector la Fundația Calea Victoriei, Cafenele, Cofetării şi grădini din Bucureştiul de odinioară (inscrie-te AICI)

Sursa articolului: kudika.ro

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus